Cuvinte în albastru intens, recomandare

Și uite-așa, după o absență îndelungată pricinuită de teze, lucrări, ascultări și proiecte, mă reîntorc cu recenzia unui roman foarte drag mie și pe care chiar sper că mai mulți dintre voi îl veți citi.

rating: 4/5 ★

Cât mai pe scurt, Cuvinte în albastru intens este despre cărți și dragoste. Povestea lui Henry Jones și a lui Rachel Sweetie, doi prieteni foarte buni între care răsar sentimente de iubire nu tocmai reciprocă. Folosindu-se de faptul că se va muta a doua zi, Rachel decide să-i lase lui Henry o scrisoare în stilul Cărțile urlătoare, anticariatul familiei Jones, în care își mărturisește sentimentele față de acesta. Timpul trece, cei doi vorbesc din ce în ce mai puțin, însă răspunsul la scrisoarea lăsată de Rachel nu apare. Din cauza unei tragedii, fata decide să se întoarcă în orașul ei natal pentru a o ajuta să treacă peste traumă și, cum era de așteptat, ajunge să lucreze alături de Henry la anticariat. De-aici începe o poveste despre regăsire, acceptare, dragoste. O poveste despre alte povești, în cadrul căreia sunt mereu prezente cărțile, deseori chiar în prim plan.

Singurul motiv pentru care i-am dat cărții 4 steluțe din 5, pe care acum tind sincer să le cresc la 4.5, este acela că dau rating-ul de 5 doar cărților mele favorite, care chiar mi-au intrat la suflet. Din orice alt punct de vedere, cartea a fost perfectă. 

Acum, de ce zic recomandare și nu recenzie? Simplu - pentru că am citit cartea atât de repede că nici n-am avut timp să stau să-mi notez altceva în afară de citate, deci n-aș putea s-o „critic” punct cu punct.

Începând cu aspectul fizic, coperta e minunată inside and out. Ca și cartea în sine, ale cărei delimitări de capitol sunt superbe. Paginile cu scrisorile lăsate în cărți de personaje sunt și ele aranjate extrem de drăguț.

Pentru că nu știu exact unde în acest articol să încadrez remarca asta, dar vreau s-o fac, traducerea este extraordinară. Cartea este tradusă de minunata Irina Stoica, de la Irina Citește, pe care majoritatea dintre noi o știm și-o iubim, și este una dintre puținele traduceri ale cărților young adult care chiar au curs foarte lin pentru mine și pe care le-am citit fără probleme.

Trecând acum la personaje și la acțiune în sine, povestea nu este cu mult diferită față de ceea ce întâlnim mai peste tot astăzi în ficțiunea pentru adolescenți. Dragoste neîmpărtășită, cineva se mută, se-ntâmplă ceva trist, se mută înapoi și-l bântuie trecutul. Nu zic că o poveste de genul nu ar fi interesantă, dar sincer, sunt peste tot pe unde te uiți. Factorul care i-a adus originalitate cărții a fost anticariatul, cărțile, și modul în care autoarea a ales să se folosească de acest motiv literar. 

În rândul personajelor întâlnim, într-adevăr, foarte multă diversitate de la individ la individ. De la Rachel și Henry până la frații lor mai mici și toate celelalte personaje din jurul lor, care aparent nu au alt punct comun în afară de anticariat, dar care, totuși, dezvoltă relații fără să-și dea seama. Oh, și avem, chiar dacă nu extrem de scoasă în evidență, pozitivitate în ceea ce privește cuplurile LGBTQ+.

Toate acestea fiind considerate, mie una mi-a plăcut cartea foarte mult. Este o poveste tristă, într-adevăr (una care chiar a reușit să mă facă să plâng), dar nu tristețea e punctul principal de focalizare a firului narativ, ci speranța. Speranța de a te regăsi pe tine însuți, de a regăsi persoanele pe care le cunoșteai cândva, de a regăsi, practic, scopul, motivul pentru care mergi mai departe când ceva atât de dur și tragic ca moartea cuiva drag îți pune piedică.

Recomand din suflet cartea tuturor iubitorilor de cărți, fie ei adolescenți sau de vârste puțin mai înaintate. Dacă nu povestea în sine, referințele literare prezente la fiecare câteva pagini tot vă vor întreține pofta de citit.

Cam astea au fost și gândurile mele în ceea ce privește Cuvnte în albastru intens. Mi-a plăcut extrem de mult traducerea Irinei și chiar vreau să mai citesc din cărțile traduse de ea. 

Voi ați citit cartea? Dacă da, cum vi s-a părut? Dacă nu, vreți s-o citiți în viitor? Lăsați-mi comentariile voastre, sunt foarte curioasă să vă știu părerea.

Până la următorul articol, pe mine mă găsiți pe Facebook, Goodreads și Instagram (@hoatadecarti).

Kisses!