retrospectiva lunii: ianuarie + februarie 2019
Hello hello! Ce mai faceți? Cum mai sunt viețile voastre?
Am promis de-atâtea ori că o să mă întorc pe-aici și că o să rezolv și cu articolele ”restante” (haha, am restanțe și înainte de facultate, ca să vezi). Ei bine, nu știu dacă îmi pot organiza timpul și aduna motivația să fac asta, așa că hey, new year, new start, corect?!
Încă mă gândesc dacă mai are rost să fac favoritele pe 2018 și bucket list-ul pe 2019. Având în vedere cât de bine m-am ținut de cel pe 2018, chestiuță despre care nici măcar nu o să vorbim... Da, cred c-o să vă întreb pe instagram să văd dacă vreți să le vedeți totuși. :))
Fără să mă mai lungesc acum, o să văd eu ce și cum. Hai să vorbim puțin despre ce am reușit eu să citesc în primele două luni ale lui 2019! ^.^
1. Amazing, fantastic, incredible de Stan Lee, Peter David și Colleen Dorian
-
autobiografia lui Stan Lee, cunoscutul creator al universului Marvel. I-am dat 5/5 steluțe (obviously), însă nu știu cât de interesat de această carte ar fi un outsider, o persoană care nu e tocmai în temă cu ce înseamnă universul creat de el, dacă mai există astfel de persoane. Oricum, cartea se citește foarte repede, am terminat-o undeva într-o oră jumătate, din care vreo 15 minute le-am rezervat plânsului because damn it was emotional! Superbă pur și simplu, plină de culoare și de substanță și, lăsați-mă să vă spun, un cadou perfect pentru un fan al universului Marvel.
2. Urmașii de sânge și os de Tomi Adeyemi
-
O carte super promovată și super iubită, mai întâi în afară, apoi și la noi. Ce mi-a atras oarecum atenția a fost existența personajelor de culoare, ba chiar faptul că ele făceau toată cartea, nu cum ar fi apărut în alte romane fantasy, ca personaje episodice sau secundare. Asta mi-a și plăcut foarte mult. I-am dat 3.75/5 steluțe totuși, în primul rând pentru că mie una scenariul și acțiunea nu mi s-au părut extrem de originale. Mbine, cel mai probabil și din cauza a cât de multe cărți fantasy am citit. În plus, romantismul din cartea asta, cuplurile care s-au format și cum s-au format ele (mai mult cel de-al doilea cuplu, cel mai problematic, cei care ați citit cartea probabil știți la cine mă refer) mi-au lăsat o senzație de disconfort total. Ah, și faptul că toată lumea compară cartea cu Avatar: The Last Airbender... Da, într-adevăr aduce a anime, dar foarte, foarte puțin. Oricum, ideea e că am avut așteptări un pic cam mari pentru Urmași. Dar doar pentru că nu m-a impresionat pe mine nu înseamnă că nu vă poate impresiona pe voi, având în vedere că se citește foarte ușor pentru un high fantasy. ^.^
3. Noumenoir de Flavius Ardelean
-
o distopie literară românească atât de complexă și atât de bine construită încât m-a lăsat complet cu gura căscată. O metaforă asupra artei de a scrie, cu toate greutățile cu care se confruntă ea exprimate într-un mod oarecum grotesc, totuși realist. Nu am mai citit nimic de la Flavius Ardelean înainte, cu toate că multe din cărțile lui mi-au atras atenția de-a lungul timpului, dar acum abia aștept să mai pun mâna și pe alte opere ale sale. Dacă într-o carte atât de scurtă a reușit să creeze un univers extrem de fascinant, în operele sale mai lungi mă aștept la același lucru, poate chiar mai mult. I-am dat 4.5/5 steluțe, totuși, din cauza formatului care, după cum am menționat și pe Goodreads, mi-a displăcut psihic destul de mult și m-a făcut să trec mai greu prin carte, pentru că mă pierdeam des printre rânduri. Ca să știți despre ce vorbesc, cartea are un singur alineat, acolo unde începe. În rest, în următoarele 203 pagini nu mai există altul. Practic, e un paragraf întreg. Oricum, o recomand, însă cu precădere pasionaților de literatură și de arta scriitoricească în general. Nu de alta, dar nu e tocmai o lectură ușoară, din punctul meu de vedere. Sunt multe subtilități de prins, care, odată trecute cu vederea. iau cu ele și farmecul cărții.
4. Tokyo Ghoul vol II de Sui Ishida
-
acum intrăm în cărțile pe care le-am citit în a doua lună a anului. Cei care mă urmăresc de mai mult timp știu că am văzut anime-ul făcut după manga și mi-a plăcut extrem de mult, motiv pentru care m-am decis să o și citesc. Nu mă grăbesc cu ea însă, o parcurg încet și așa, când simt că am nevoie să termin ceva rapid ca să mă simt împlinită. 4/5 steluțe pe Goodreads.
5. The Hate U Give de Angie Thomas
-
5/5 steluțe, una din noile mele cărți favorite, un must-read pentru societatea în care trăim azi, scrisă cu o încărcătură emoțională de mare amploare și care, totuși, poate ajunge ușor în înțelegerea adolescenților, motiv pentru care e și atât de importantă. Angie Thomas a reușit, după mine, să scrie cu adevărat o carte de impact. Trebuie să recunosc că n-am citit atât de divers pe cât aș fi vrut până acum, lucru de care mi-am dat seama doar citind această carte. E tradusă și la noi sub numele Ura cu care lovești, dacă nu mă înșel, așa că vă recomand din suflet să-i dați o șansă. Acum, când scriu articolul ăsta, la o lună după ce am terminat-o, îmi revin lacrimile în ochi când mă gândesc la ea. Și emoțiile în suflet. Just try it! Și în engleză se citește super ușor, dacă vreți s-o încercați așa.
6. Inimi chimice de Krystal Sutherland
-
o carte pe care am primit-o cadou la Secret Santa - Blogger Edition anul trecut, de la minunata Alexandra. Interesant e că am citit-o într-un maraton de 24h, după ce terminasem The Hate U Give și plânsesem și... Am plâns și la asta, la naiba, am plâns. I-am dat 5/5 steluțe pe Goodreads, deși ca privire de ansamblu nu a fost cine știe ce, însă m-am regăsit de ea din atât de multe puncte de vedere... A fost cartea potrivită la momentul potrivit, a mers mănușă cu absolut tot ce se întâmpla în viața mea. Obiectiv, ce să vă zic, e drăguță, deși tristă pe alocuri. Atinge subiecte destul de sensibile, cum ar fi durerea provocată de decesul cuiva drag, așa că da, trigger warnings for that. Oricum, deși pare voluminoasă, se citește foarte repede. Stilul de scriere e lejer și, pe lângă asta, mai sunt și conversații prin mesaje aruncate pe ici-colo, care te scot din rutina aia de ”blocuri de text de la pagină la pagină”.
7. Până la capătul abisului de Radu-Alexandru Dincă
-
o carte scrisă de un prieten, o persoană destul de apropiată mie, pe care, prin urmare, nu o pot rezuma sub un rating, cel puțin nu încă. Tot ce știu e că nu e de 5 steluțe în cap. Un eseu filosofic sau, de fapt, o colecție de eseuri pe diferite teme, de la viață la moarte, de la individ la societate, puse pe tavă cititorului prin perspectiva lui Vladimir, un filosof, dar mai presus de atât o ființă umană măcinată de două virusuri letale, care lucrează asupra lui concomitent - o complicație a SIDA și ”virusul cunoașterii”. Cu majoritatea temelor și modul în care au fost abordate am rezonat într-adevăr, deși au fost câteva pe alocuri în care am găsit niște contradicții ale autorului pe ici-colo. (Radu, dacă citești asta, ceea ce probabil că faci, te salut.) În schimb, nu recomand celor închiși la minte. Dacă citești cartea lui Radu fără să ai posibilitatea să fii deschis la noi perspective și noi abordări, mă tem nu că n-o să-ți placă, ci c-o s-o urăști. Căci asta îi e caracteristic lui ca persoană, să-ți spună verde-n scris ce are de spus. Nu se cenzurează în ceea ce privește exprimarea, dar (mai ales) nici ideatic. Și așa, ca să-nchei frumos, da, au fost și câteva virgule aruncate pe unde nu trebuie. There, I said it.
8. The Girl With The Green-Tinted Hair de Gavin Whyte
-
o fabulă scurtuță, gratis pe Kindle și pe care am citit-o în avion, pe ruta Bruxelles-România (haha, spoiler pentru articolul de săptămâna viitoare). I-am dat 4/5 steluțe, a fost drăguță, dar nu m-a impresionat cine știe ce. Merge dacă vreți ceva rapid și care să poarte totuși o notă metaforică.
3. Noumenoir de Flavius Ardelean
-
o distopie literară românească atât de complexă și atât de bine construită încât m-a lăsat complet cu gura căscată. O metaforă asupra artei de a scrie, cu toate greutățile cu care se confruntă ea exprimate într-un mod oarecum grotesc, totuși realist. Nu am mai citit nimic de la Flavius Ardelean înainte, cu toate că multe din cărțile lui mi-au atras atenția de-a lungul timpului, dar acum abia aștept să mai pun mâna și pe alte opere ale sale. Dacă într-o carte atât de scurtă a reușit să creeze un univers extrem de fascinant, în operele sale mai lungi mă aștept la același lucru, poate chiar mai mult. I-am dat 4.5/5 steluțe, totuși, din cauza formatului care, după cum am menționat și pe Goodreads, mi-a displăcut psihic destul de mult și m-a făcut să trec mai greu prin carte, pentru că mă pierdeam des printre rânduri. Ca să știți despre ce vorbesc, cartea are un singur alineat, acolo unde începe. În rest, în următoarele 203 pagini nu mai există altul. Practic, e un paragraf întreg. Oricum, o recomand, însă cu precădere pasionaților de literatură și de arta scriitoricească în general. Nu de alta, dar nu e tocmai o lectură ușoară, din punctul meu de vedere. Sunt multe subtilități de prins, care, odată trecute cu vederea. iau cu ele și farmecul cărții.
4. Tokyo Ghoul vol II de Sui Ishida
-
acum intrăm în cărțile pe care le-am citit în a doua lună a anului. Cei care mă urmăresc de mai mult timp știu că am văzut anime-ul făcut după manga și mi-a plăcut extrem de mult, motiv pentru care m-am decis să o și citesc. Nu mă grăbesc cu ea însă, o parcurg încet și așa, când simt că am nevoie să termin ceva rapid ca să mă simt împlinită. 4/5 steluțe pe Goodreads.
5. The Hate U Give de Angie Thomas
-
5/5 steluțe, una din noile mele cărți favorite, un must-read pentru societatea în care trăim azi, scrisă cu o încărcătură emoțională de mare amploare și care, totuși, poate ajunge ușor în înțelegerea adolescenților, motiv pentru care e și atât de importantă. Angie Thomas a reușit, după mine, să scrie cu adevărat o carte de impact. Trebuie să recunosc că n-am citit atât de divers pe cât aș fi vrut până acum, lucru de care mi-am dat seama doar citind această carte. E tradusă și la noi sub numele Ura cu care lovești, dacă nu mă înșel, așa că vă recomand din suflet să-i dați o șansă. Acum, când scriu articolul ăsta, la o lună după ce am terminat-o, îmi revin lacrimile în ochi când mă gândesc la ea. Și emoțiile în suflet. Just try it! Și în engleză se citește super ușor, dacă vreți s-o încercați așa.
6. Inimi chimice de Krystal Sutherland
-
o carte pe care am primit-o cadou la Secret Santa - Blogger Edition anul trecut, de la minunata Alexandra. Interesant e că am citit-o într-un maraton de 24h, după ce terminasem The Hate U Give și plânsesem și... Am plâns și la asta, la naiba, am plâns. I-am dat 5/5 steluțe pe Goodreads, deși ca privire de ansamblu nu a fost cine știe ce, însă m-am regăsit de ea din atât de multe puncte de vedere... A fost cartea potrivită la momentul potrivit, a mers mănușă cu absolut tot ce se întâmpla în viața mea. Obiectiv, ce să vă zic, e drăguță, deși tristă pe alocuri. Atinge subiecte destul de sensibile, cum ar fi durerea provocată de decesul cuiva drag, așa că da, trigger warnings for that. Oricum, deși pare voluminoasă, se citește foarte repede. Stilul de scriere e lejer și, pe lângă asta, mai sunt și conversații prin mesaje aruncate pe ici-colo, care te scot din rutina aia de ”blocuri de text de la pagină la pagină”.
7. Până la capătul abisului de Radu-Alexandru Dincă
-
o carte scrisă de un prieten, o persoană destul de apropiată mie, pe care, prin urmare, nu o pot rezuma sub un rating, cel puțin nu încă. Tot ce știu e că nu e de 5 steluțe în cap. Un eseu filosofic sau, de fapt, o colecție de eseuri pe diferite teme, de la viață la moarte, de la individ la societate, puse pe tavă cititorului prin perspectiva lui Vladimir, un filosof, dar mai presus de atât o ființă umană măcinată de două virusuri letale, care lucrează asupra lui concomitent - o complicație a SIDA și ”virusul cunoașterii”. Cu majoritatea temelor și modul în care au fost abordate am rezonat într-adevăr, deși au fost câteva pe alocuri în care am găsit niște contradicții ale autorului pe ici-colo. (Radu, dacă citești asta, ceea ce probabil că faci, te salut.) În schimb, nu recomand celor închiși la minte. Dacă citești cartea lui Radu fără să ai posibilitatea să fii deschis la noi perspective și noi abordări, mă tem nu că n-o să-ți placă, ci c-o s-o urăști. Căci asta îi e caracteristic lui ca persoană, să-ți spună verde-n scris ce are de spus. Nu se cenzurează în ceea ce privește exprimarea, dar (mai ales) nici ideatic. Și așa, ca să-nchei frumos, da, au fost și câteva virgule aruncate pe unde nu trebuie. There, I said it.
8. The Girl With The Green-Tinted Hair de Gavin Whyte
-
o fabulă scurtuță, gratis pe Kindle și pe care am citit-o în avion, pe ruta Bruxelles-România (haha, spoiler pentru articolul de săptămâna viitoare). I-am dat 4/5 steluțe, a fost drăguță, dar nu m-a impresionat cine știe ce. Merge dacă vreți ceva rapid și care să poarte totuși o notă metaforică.
Șiii am ajuns la capăt. Asta am citit eu în ultima vreme, adică în primele două luni ale anului. Voi ce-ați mai citit? Ce cărți v-au mai plăcut? Lăsați-mi sugestiile voastre în comentarii, cât și părerile voastre despre cărțile menționate de mine, dacă le-ați citit.
Fiți pe fază, curând vă așteaptă niște articole informative foarte faine, rezultat al unei campanii interesante la care am ocazia să particip și prin care sper ca și voi să vă găsiți niște oportunități care să vă surâdă.
Până duminica viitoare, mă găsiți pe pagina de Facebook a blogului, pe Goodreads și pe Instagram.
Kisses! xx
Comentarii
Trimiteți un comentariu